Vasile Goldis – erou al Marii Uniri

S-a n─âscut la 12 noiembrie 1862 ├«n casa bunicului din satul Mocirla, jude┼úul Arad (ast─âzi satul ├«i poart─â numele). Este unul dintre cei trei copii ai preotului Isaia ┼či a Floarei Goldi┼č din Seleu┼č. ┼×i-a ├«nceput studiile primare la ┼čcoala confesional─â rom├óneasc─â din Cermei, unde ├«nv─â┼ú─âtor era tat─âl s─âu, apoi a trecut la ┼čcoala romano-catolic─â din acela┼či sat, unde a ├«nv─â┼úat ungure┼čte, apoi la ┼čcoala german─â din P─ânatul Nou (azi Horia), unde a ├«nv─â┼úat limba german─â ┼či ├«n fine clasa a patra a f─âcut-o la Arad. Liceul l-a f─âcut tot la Arad ┼či l-a terminat ca ┼čef de promo┼úie ├«n 1881. ├Än ciuda greut─â┼úilor materiale din aceast─â perioad─â, t├ón─ârul Goldi┼č se sus┼úinea d├ónd medita┼úii, era un elev eminent, avea aptitudini deosebite pentru istorie, literatur─â ┼či filozofie.

Dup─â terminarea liceului se ├«nscrie la Facultatea de Drept din Budapesta, iar din anul urm─âtor (1882) se mut─â la facultatea similar─â din Viena. Studiaz─â ├«n capitala Austriei p├ón─â ├«n 1884, apoi se re├«ntoarce la Budapesta ┼či reu┼če┼čte, ├«n ciuda dificult─â┼úilor materiale care l-au urm─ârit tot timpul, s─â termine studiile superioare ├«n 1886, ob┼úin├ónd diploma de profesor ├«n istorie ┼či limba latin─â. Ob┼úine un post de profesor de istorie la Liceul Ortodox Rom├ón din Bra┼čov, unde ├«i va avea ca elevi pe Octavian Goga, Sextil Pu┼čcariu, Ioan Lupa┼č, Iosif Popovici ┼či al┼úii.

├Än 1906 este ales deputat ├«n parlamentul de la Budapesta pentru circumscrip┼úia Radna. ├Än mandatul de patru ani (1906 ÔÇô 1910), se al─âtur─â deputa┼úilor rom├óni, s├órbi, slovaci etc. care pledeaz─â activ pentru recunoa┼čterea drepturilor politice. Public─â articole politice ├«n ÔÇ×TribunaÔÇŁ, ┼úine conferin┼úe ┼či discursuri, se lupt─â cu faimoasa lege Appony care ostraciza ┼čcolile rom├óne┼čti. Datorit─â intransigen┼úei ┼či combativit─â┼úii de care d─â dovad─â, devine un adversar temut pentru guvernul maghiar ┼či va avea de ├«nfruntat obstacolele ├«ntinse de autorit─â┼úi, mai ales cu ocazia alegerilor din 1910. ├Än ciuda faptului c─â ├«n cercul Radna, majoritar rom├ón, se bucura de toat─â popularitatea, autorit─â┼úile au pus ├«n joc toate mijloacele pentru a asigura victoria candidatului guvernului Sandor Taganyi. La c├óteva ├«ntruniri electorale au loc ciocniri s├óngeroase ├«ntre jandarmi ┼či aleg─âtorii rom├óni ├«n timp ce presa maghiar─â comenteaz─â pe larg faptul c─â guvernul va lua toate m─âsurile ca s─â nu fie ales.

Goldi┼č redacteaz─â declara┼úia ce avea s─â fie prezentat─â Parlamentului Austro-Ungar, ├«n care invoc─â dreptul na┼úiunii rom├óne de a dispune singur─â de soarta ei. Preten┼úiile maghiare de a-i reprezenta pe rom├óni la Conferin┼úa de Pace sunt refuzate. Evenimentele se precipit─â ┼či la 29 octombrie se constituie Consiliul Na┼úional Rom├ón Central, cu sediul la Arad, ├«ns─ârcinat cu punerea ├«n practic─â a m─âsurilor prev─âzute de Declara┼úia de la Oradea din 12 octombrie. Vasile Goldi┼č se afl─â printre reprezentan┼úii acestui for. La 7 noiembrie Goldi┼č re├«nfiin┼úeaz─â ziarul Rom├ónul ┼či public─â manifestul C─âtre na┼úiunea rom├ón─â, prin care preconizeaz─â ├«nfiin┼úarea g─ârzilor ┼či consiliilor na┼úionale rom├óne. La 18 noiembrie public─â un nou manifest important, ÔÇ×C─âtre popoarele lumiiÔÇŁ, ├«n limbile rom├ón─â ┼či francez─â, prin care arat─â hot─âr├órea f─âr─â echivoc a na┼úiunii rom├óne din Transilvania de a se uni cu Rom├ónia. ├Äntr-o atmosfer─â extrem de tensionat─â, ├«ncep preg─âtirile pentru convocarea marii adun─âri na┼úionale. Textul convoc─ârii este redactat tot de Vasile Goldi┼č. Astfel, la 1 decembrie 1918, adres├óndu-se „M─âritei Adun─âri Na┼úionale” de la Alba Iulia, ├«n uralele a celor peste 100.000 de reprezentan┼úi din toate ┼úinuturile locuite de rom├óni, Vasile Goldi┼č expune Rezolu┼úia Adun─ârii de Unire cu Rom├ónia.

Imediat dup─â Unire este ales un Mare Sfat Na┼úional Rom├ón, cu atribu┼úii de parlament ┼či un Consiliu Dirigent cu atribu┼úii de guvern provizoriu al Transilvaniei. Dintre cei 15 membri ai Consiliului, Vasile Goldi┼č este ales ministru al Cultelor ┼či Instruc┼úiunii publice, precum ┼či vicepre┼čedinte al Consiliului. La 12 decembrie tot el este numit ├«n func┼úia de pre┼čedinte al delega┼úiei ardelene care urma s─â prezinte Regelui Ferdinand actul unirii adoptat la Alba Iulia. ├Än fa┼úa Regelui va rosti o cuv├óntare memorabil─â ├«n care face bilan┼úul luptei de secole a poporului rom├ón pentru unitatea politic─â.

S-a stins din via┼ú─â la 10 februarie 1934 ├«n locuin┼úa sa din Arad, ├«n vechiul palat al ziarului ÔÇ×Rom├ónulÔÇŁ. I-au fost organizate funerarii na┼úionale, iar ziua ├«nmorm├ónt─ârii a fost declarat─â zi de doliu na┼úional.

Articole similare

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *